Metropolis

DUNE
Frank Herbert
Nemira, 1992. Trad. Ion Doru Brana

Desigur ca a fost a nu stiu cata recitire (si de data asta m-am oprit numai la ea, nu am reluat intreaga serie), insa mi se facuse dor tare! Intervalul a fost maricel, patru sau cinci ani - nu luasem cartea la viena, deci pot spune cu mana pe inima ca intrasem in dune-sevraj. Am inceput-o luni seara, marti am avut alte treburi, miercuri la fel pana pe la zece jumate, asa c-am stat pana la 1:30 a.m. s-o termin. Ceea ce m-a facut sa adorm joi seara in avion, de epuizare, cu toate ca aveam in brate Lumea lui Garp.

La fel cum am scris si despre Harry Potter si cum as scrie despre Lord of the Rings, sunt periculos de aproape de intoleranta fata de cei carora nu le place cartea asta. Nu pot sa-mi imaginez cum e sa nu te indragostesti de Paul Atreides si sa nu regreti un pic, desi mut de admiratie, transformarea lui in Paul Muad´dib. Cum e sa nu te treaca fiorii la intalnirea cu civilizatia fremena si viermii de nisip de pe Arrakis. Sa nu ramai uimit de puterea mintii scriitorului care a inventat organizatia Bene Gesserit, scopul ei, Kwizatz Haderach, sau modul in care aceasta manipuleaza istoria folosindu-se in egala masura de religie si genetica.
Citeste tot articolul »