PostsNeasteptat
In sfarsit, am cele trei carti, Atreides, Harkonnen si Corrino! Multumiri lui HNU pentru ele, le-am primit in regula prin curier. Ma chinui sa le cumpar de ani de zile. Vroiam sa mi le iau in original, dar am uitat cumva de fiecare data cand am facut comanda pe Amazon, apoi le-am vazut in romaneste, dar am zis lasa, mai bine in original si tot asa.
Am pus titlul insemnarii “neasteptat” fiindca mie prequel-urile, sequel-urile si d-astea nu prea mi-au placut. Vezi Saga umbrelor a lui Card, care, cu o exceptie, mi s-a parut o uriasa prostie. Si Dune mi se pare inegala, iar Canonicatul m-a dezamagit ingrozitor. Ei bine, Casa Atreides (si Harkonnen, pe care o citesc acum) mi-a placut la nebunie! Poate fiindca imi era tare dor de lumea Dune? Nu stiu, insa cei doi au facut o treaba tare buna - probabil pe baza insemnarilor lui Herbert tatal.
Casa Atreides este situata cu o generatie inainte de Dune, descriind copilaria ducelui Leto, a lui Duncan Idaho, precum si multe alte lucruri din imperiu. Nu este centrata neaparat pe casa Atreides, cum nici a doua nu este centrata pe Harkonnen, ci descrie povestile tuturor in paralel. Este foarte veridica si foarte bine legata de Dune, pana acum nu am descoperit nicio fisura. Poate personajul Kailea Vernius, prima iubita a lui Leto si fiul lor - in sensul ca este ciudat ca cineva atat de important pentru el sa nu fie nici macar mentionat in Dune, dar cine stie ce li se va intampla pana la urma, asa ca mai am rabdare!
Spiritul Casei Atreides se demonstreaza, devine explicabil prin prezentarea si evolutiile lui Paulus Atreides si a fiului sau Leto. Eroici, curajosi, drepti, populari, imi plac la nebunie! Asa cum bine spune earthwalker intr-un comentariu, I am a sucker for heros!
La fel prezentarea Bene Gesserit, a imparatului Shaddam, a Ghildei, a Bene Tleilaxu. Toate personajele sunt parca reintrupate din Dune, au coerenta si consistenta, intamplarile sunt pasionante, dezvoltarile pe tema Arrakis-ului iti dau detaliile de care aveai nevoie pentru a intelege lumea mai bine. Sunt extrem de placut surprinsa de cat de atenti au fost cei doi la pastrarea stilului lui Frank Herbert dar, in primul rand, la pastrarea spiritului personajelor. OK, poate Casa Atreides nu este atat de pasionanta ca Dune, insa nu trebuie sa uitam ca Dune e o capodopera, poate THE science-fiction book of the 20th century.
Sunt foarte bucuroasa ca mi le-am luat si abia astept sa termin odata pe ziua de azi cu insemnarile (daca am fost lenesa doua saptamani asa-mi trebuie!) ca sa continuu. Cred c-am sa mai scriu dupa ce citesc si Harkonnen si Corrino, par continuarea unitara a Atreides.
Dune rulz!