Metropolis

In general, suntem inconstienti de felul in care gesticulam, insa ceilalti ne observa si chiar necunoscundu-ne pot sa isi dea seama carei culturi ii apartinem sau care comunitate a avut cea mai mare influenta asupra noastra ghidandu-se dupa gesturile pe care le purtam cu noi. Se stie ca popoarele nordice gesticuleaza foarte putin, britanicii, germanii, olandezii, belgienii si rusii gesticuleaza cu moderatie, iar italienii, grecii, francezii, spaniolii si portughezii utlizeaza gestica din abundenta. Din cartea lui Peter Collett aflam si de ce se intampla asa. Autorul nu numai ca isi insoteste fiecare informatie referitoare la gesturile din spatiul european de exemple, explicatii referitoare la originea, evolutia gesturilor si expresiilor ce le insotesc, dar cauta de fiecare data motivatia psihologica a manifestarilor.

De obicei, acordam o mare importanta puterii privirii. Nu toti ne temem insa, de deochi cautand indicii ale acestei puteri in fizionomia ochilor. Italienii, de exemplu, considera ca un “jettatore” (persoana inzestrata cu capacitatea de a deochea) poate fi recunoscut cu usurinta dupa ochii sfredelitori si sprancenele groase, iar irlandezii se tem de sasii.

Pentru cei pasionati de lingvistica autorul prezinta originea unor injuraturi specifice diferitelor tari. Injuraturile sunt revelatorii pentru o cultura deoarece ofera un inventar al subiectelor tabuizate iar motivele pentru care oamenii le adopta sunt diverse: eliminarea tensiunii, eliberarea de conventiile lumii simandicoase sau descarcarea anxietatii generate de o anumita problema. Aflam din aceasta carte ca Italia este o tara in care blasefemia si profanarea sunt ceva obisnuit si ca spaniolii sunt recunoscuti pentru natura emotionala si provocatoare a injuraturilor folosite.

Daca ne-am intrebat vreodata ce anume sta la originea stereotipului englezului lipsit de simtul umorului aflam ca rasul era considerat in Anglia un indiciu al proastei cresteri, o manifestare emotionala proprie vulgului, ceea ce explica si expresia faciala a “buzei de sus tepene” prezenta pe fetele englezilor.

Autorul include in tratarea gesticii europene elemente de semiotica a glumei dar si de proxemica explicand de ce unele glume sunt greu de inteles pentru non-membrii unei natiuni sau cum se manifesta strategiile de aparare sociala si psihologica. Aflam de exemplu cum a aparut obiceiul intoarcerii din drum atunci cand intalnim un preot sau un calugar.

Autorul trateaza pe larg si gesturi si manifestari din spatiul european precum: sarutul, statul la coada, punctualitatea, formulele de adresare, atingerile (haptica) sau victoria.